Istoria zbuciumata, cunoscuta, a tinuturilor vechii Dacii Ripensis, ocupata inca de dupa primele razboaie daco-romane, este datorata in spcial, statului de zona de confluienta si trecere, pe aici taindu-si calea toate drumurile de legatura din Imperiul Roman si mai apoi cele care legau rasaritul de apusul Europei. Atestarea documentara a statiunii Baile Herculane este data de o inscriptie votiva gravata pe un altar de calcar alb descoperit aici .

DIS ET NVMINB AQVARIVM VLP. SECVNDINVS MARVIS VALENS IVL. CARVS VAL. VALENS LEGATI ROMANI AD CONSVLATVM SEVE RIANI C.V.MISSI INCOLV MES REVERSI EX VOTO

Inscriptia intregita arata astfel :

Traducerea suna astfel :

"Zeiilor si divinitatilor apelor Ulpuis Secundinus, Marius Valens Pomponius Haemus, Iulius Carus, Valeriu Valens, trimisi ca delegati romani " sa asiste " la alegerea "in functia " de consul a lui Severianus, intorcandu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de rcunostinta". Numele inscrise pe altar sunt ale celor cinci cetateni de frunte din Dacia trimisi sa asiste la alegerea lui M. Sedatius Severianus in functia de consul, in anul 153 D.C. Acest document sta marturie faptului ca statiunea Baile Herculane, TERMAE HERCULIS sau AD AQAS HERCULI SACRAS, ctitorite de Traian sau, dupa alte surse, de catre ANTONIUS PIUS, este o statiune balneara bimilenara. Dupa folosirea lor de catre romani timp de peste 170 de ani, baile, sub aspectul constructiilor, au fost distruse, lucru inlesnit de navalirile populatiilor migratoare, care treceau pe drumul roman ce trecea prin Mehadia ( unde se mai pot vedea ruinele castrului roman - Zidina ), aproape de bai. Pe aici au trecut Gotii, Vandalii, Iagizii - anii 275 - 390, Hunii, Avarii, Gepizii intre anii 400 - 880, Pecinegii si Cumanii la 1070 , Tatarii in jurul anului 1241 si altii .Apoi , in anul 1658 , zona Bailor Herculane intra in stapanirea otomana, impreuna cu Timisoara si Lugojul. Dupa pacea de la Belgrad, din anul 1739, aceste teritorii revin imperiului Austro-Ungar, garanita dintre cele doua imperii stabilind sa fie pe cursul Cernei. Pentru a nu pierde Orsova turcii au incercat devierea cursului raului cu jgheaburi. Nu au reusit in totalitate, dar si astazi se mai vad urmele lucrarilor de atunci, in Toplet, pe langa Pietrele Iorgovanului, o parte din ele fiind afectate de constructia caii ferate ce trece pe langa ele. Timp de aproape o jumatate de secol, " Baiele Mehadii " au inflorit prin constructii noi, lucrari si nu in ultimul rand, prin numarul tot mai mare de vizitatori. Dupa vremelnica ocupare si distrugerea a zonei de catre turci, imediat dupa 1800 incepe reconstructia bailo , continuindu-se pana in zilele noastre.
Astfel la :
1838 - se construieste Hotelul Ferdinand astazi Pavilionul 7 ;
1847 - se aseaza statuia lui Hercules , (centrul civic de astazi ) turnata din fier de tun , cadou din partea ducelui Karls , infatisandu-l pe semi-zeu cu pielea leului pe umar ;
1853 - se finalizeaza lucrarile Hotelui Tersiana , astazi Pavilionul 3 ;
1865 - se deschde Hotelul Decebal ( Franz Iosif ) ;
1871 - se finalizeaza lucrarile la Hotelul Rudolf azi Hotelul Traian si a baii Maria azi pavilionul de fizioterapie, cu strandul termal ;
1893 - se construieste uzina electrica, in imediata vecinatate a podului de peste Cerna, din amonte de Hotelul Roman de astazi ;
1936 - se constrieste Hotelul Cerna, dupa planurile arhitectului Ioan Precup .
1968 - se construieste Hotelul Hercules si mai apoi :
1971 - Restaurantul Hercules
1973 - Restaurantul Grota Haiducilor si Hotelul Domogled ;
1975 - Hotelul Roman
1977 - Hotelul Diana
1979 - Hotelul Afrodita
1982 - Hotel Dacia
1985 - Hotel Minerva

Toata istoria Bailor de la Herculane poate fi astfel clasificata succint, in trei perioade principale de inflorire :

1° Perioada romana

2° Perioada austriaca

3° Perioada contemporana

Unicitatea Bailor Herculane este data, neindoielnic, in primul rand, de puterea si forta tamaduitoare a apelor termo-minerale si nu in ultimul rand de frumusetea neasemuita a locurilor, a peisajelor incantatoare ce se ofera privirii si de conditiile de tratament si cazare.